miercuri, 27 aprilie 2016

La 24 aprilie la Roma a avut loc lansarea cărții  semnată de Valentina Varvara Corcodel,  „Cristale de memorie”, eveniment organizat de către Asociația „Dacia" la care au fost prezenți: secretarul I al Ambasadei R. Moldova, Nicoleta Croitoru Bantea, reprezentanta Acțiunii Platforma 2012, Alina Ieremciuc, președinta Asociației „Propatria”, Mioara Moraru, membrii Cenaclului literar român - poeții Nicu Narcis Anton, Vasilica Cojocaru și Zîna Azamfiricăi. Duminica Floriilor, zi  în care comunitatea românilor din Italia își lua rămas bun de la Ambasadoarea României, ES  Dana Manuela Constantinescu, care după trei ani de misiune urmează să plece în Bosnia Herțegovina a fost zi încărcată de emoții și trăiri deosebite după călduroasa recepție de la Ambasada României a avut loc prezentarea cărții care a găzduit (și zguduit) români de pe cele doua maluri ale Prutului și prietenii lor italieni, printre care oaspetele de onoare al evenimentului, poetul Francesco Baldassi. Domnia Sa este și protagonistul primei colaborări literare a Valentinei Corcodel în calitate de traducătoare a două volume de versuri ale poetului Baldassi în limba română. Valentina Corcodel este la a doua sa lucrare dedicată temei deportărilor staliniste din Basarabia, prima  fiind romanul - cronică „Rocada destinelor”, 2011. „Cristale de memorie”, o culegere bine închegată de mărturii ale deportaților și rudelor acestora care, după spusele autoarei, redau zbuciumul, fierberea, dimensiunea existenței noastre pe tărâmul patimilor. Intenția autoarei  fiind cea de a rupe tăcerea, pentru a-i reabilita pe deplin pe suferinzii deportărilor, pentru a nu da uitării milioanele de oameni de bună credință, care odihnesc onest speranțele proprii și pentru a cere punerea Legii in capul mesei.
Cartea conține mărturii ale oamenilor de rând, dar și povestiri despre unele personalități care au trecut prin calvarul Gulagului: omul politic Pantelimon Halippa, scriitorul Nicolae Costenco, cântăreața Nina Crulicovschi, pictorul Mihai Bețianu. Este emblematică selecția  și lecturarea de către grupul de inițiativă a tinerilor a unor fragmente înmănuncheate într-un  text bine structurat, construit din istorisirile mai multor deportați, o mărturie comuna în care predomină speranța, iertarea, iubirea aproapelui și puterea nebiruită a credinței.
Felicia Guțu, strănepoată de deportați, aflându-se de mai mulți ani în Italia, a vorbit pentru publicul italian despre suferințele străbuneilor săi in Siberia provocând efectul traducerii a însăși simțirii în limba italiană. La rîndul său,  Liuba Marian a comparat  cartea ”Cristale de memorie” cu o Casă Mare a Neamului. Iar Nicu Narcis Anton, reprezentant al Cenaclului literar român, a selectat  fragmentele care l-au impresionat cel mai mult, în special istorisirile celor deportați în mai multe rânduri, exprimându-și admirația și prețuirea pentru munca titanică depusă de către autoare. Lidia Bolfosu, coordonatoarea Ansamblului Arțăraș, s-a referit  la obiceiurile și tradițilie păstrate de cei prigoniți, precum și la creația literară din surghiun, dând citire unui cântec de leagăn păstrat cu grijă de către Teodor Sârbu, născut in Siberia. Elena Ifrim  a citit poezia ”Năpasta neamului”, scrisă de către Maria Răzmeriță-Ciobanu din Căpriana; Claudia Lupașcu a elucidat tema scrisorilor - doar două  într-un an, atâtea erau permise -  expediate din surghiun. Maria Crăciun a interpretat cântecul „Sunt suflet din sufletul neamului meu”,  mărturisind că a aflat multe lucruri necunoscute de românii din România privind soarta basarabenilor deportați.

Interpretul  gorjean de muzică populară, Marius Petrișor, ne-a recitat poezia sa „Prea des uităm cine suntem” și a cântat doina „Tudore din Vladimir”. În incheiere, a fost  dedicat un gând special scriitorului basarabean Nicolae Costenco, deportat din motivul că s-a opus rusificării  și ”exilării” din viața publică a  limbii române, facându-se apelul ca noi, cei aflați departe de casă, să nu uităm de sacrificiul înaintașilor noștri  pentru limba și identitatea română din Basarabia și să ne păstrăm identitatea națională oriunde ne-am  afla. De asemenea, s-a dat citire poeziei lui Francesco Baldassi, “Vagabondul,” pe care am considerat-o apropiată spiritului cărții Valentinei Corcodel care din mărturisirile, scrisorile, fotografiile, cântările, poeziile de dor, de jale, de credință și speranță ale celor mai frumoși fii ai românilor basarabeni a reușit să ne salveze aceste cristale de memorie.

Vagabond în universul gândului
culeg toată greutatea vieții.
Dar tu amintește-ți, iubito:
numai pentru tine astazi mă pornesc
să cuceresc constelațiile
pentru a-ți indica inima unei stele
locuită de copilăria vieții
Și cometă voi ficând am să dilatez hotarele
la limita cosmului
navigând în spațiul dezgropat
al fericirii.
Francesco BALDASSI

În timp ce Occidentul a făcut pași concreți spre elucidarea  temei crimelor fascismului, decretînd în 2005, printr-o rezoluție a Națiunilor Unite, Ziua Memoriei pe 27 ianuarie,  cu ocazia aniversării a 60-a de la eliberarea deținuților din lagărele de concentrare de către armata sovietică, o Zi a Memoriei victimelor sistemului totalitar sovietic încă nu a fost instituită.  Ar fi binevenit un proiect comun al României și R. Moldova pentru comemorarea victimelor deportărilor staliniste și ale pușcăriilor comuniste.Ne exprimăm toată recunoștința  față de scriitoarea Valentina Varvara Corcodel pentru munca depusă pe altarul neuitării  și pentru că ne-a reunit încă o dată lângă focul viu al Memoriei, focul din vatră al neamului nostru.
Tatiana Ciobanu

“Duminica Floriilor, în inima Romei, nu putea fi sărbătorită mai frumos. Doamna Varvara-Valentina Corcodel a venit  la Roma cu o minunată  carte, prin care a adus un omagiu victimelor totalitarismului comunist, în special deportaților. Cristalele ei de memorie ne-au răvășit sufletul, ne-au umezit ochii, ne-au reamintit că nu avem voie să uitam. Sincere mulțumiri doamnei Corcodel pentru munca titanică și dăruirea sa întru nemurirea unor destine zdrobite de tăvălugul unui regim bestial. Grație strădaniei sale urmașii noștri vor cunoaste adevărata istorie - tragică -  a neamului nostru. Mulțumiri tuturor participanților, români frumoși de pe ambele maluri ale Prutului, dar și italieni receptivi la suferința aproapelui, cu care am petrecut încă o duminică de suflet, în frumoasa familie a diasporei unioniste de la Roma.”
Victoria Vremeș - Grosu




vineri, 22 aprilie 2016



Diaspora românească, constituită din persoane originare din România, Republica Moldova, precum și etnici români din jurul granițelor, stabiliți pe alte meridiane  s-a reunit la cel de-al doilea Congres dedicat ei, în premieră absolută la Chișinău, vineri, 25 martie.

Și în ziua de sâmbătă, 26 martie, s-a reunit Congresul la Academia de Științe a Moldovei și la Academia de Teatru, Muzică și Arte Plastice, chiar în sala în care Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România în 1918.

Primul Congres a avut loc între 3 și 5 aprilie 2015, la Palatul Parlamentului din București, iar cel de-al doilea a fost prevăzut în jurul datei simbolice de aniversarea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, ca susținere a constituirii Sfatului Țării 2 și a Manifestației unioniste care a avut loc duminică.
Peste o sută de reprezentanți ai asociațiilor și grupurilor de inițiativă din Italia, Spania, Grecia, Austria, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Franța, Elveția, Danemarca, Suedia, dar și din Statele Unite ale Americii, Canada și China au participat la Congresul diasporei românești organizat de Platforma unionistă „Acțiunea 2012”, ca să discute despre rolul diasporei, strategiile de implicare masivă a acesteia pentru a contribui la reunificare, precum și despre aspectele pragmatice ale înfăptuirii acesteia.
Biserica ortodoxă a binecuvântat adunarea, transmițând un mesaj de încurajare și unitate spirituală prin Preasfințitul Antonie, iar invitații de pe ambele maluri de Prut precum și reprezentanții Academiei de Științe și ai Academiei de Arte au adresat în cadrul Congresului un mesaj de solidaritate și încurajare către suflarea românească de peste hotare, de la tineri studenți până la generația care a obținut legiferarea limbii române în 1989 - unită de năzuința de a trăi într-o Țară democratică, liberă și prosperă, ancorată în spațiul european. Mesaje de susținere au venit și din partea reprezentantului minorității ucrainene din Republica Moldova cât și din partea comunității germane Hofnung.
Reprezentanții de peste hotare au ținut să sublinieze că unirea este trăită intens și în diasporă, unde și-au redescoperit conștiința națională prin liantul limbii române, al culturii și al tradițiilor, iar de mulți ani românii de pe ambele maluri de Prut colaborează în cadrul comunității românești. Un prim pas instituțional s-a realizat prin semnarea unui Memorandum de înțelegere între Departamentul Politici pentru relația cu românii de pretutindeni și Biroul Relații cu Diaspora din Republica Moldova, document care oferă un cadru coordonat pentru realizarea cooperării în ceea ce privește desfășurarea de activități destinate comunităților de români din afara granițelor. Următorul pas necesar ar fi celebrarea în mod coordonat a sărbătorilor comune românilor din ambele state.
La fiecare acțiune unionistă desfășurată pe ambele maluri, diaspora a avut o replică simultană, trăind evenimentele la unison cu cei de acasă: fie că vorbim de manifestații, fie de declarații și apeluri către opinia publică și instituțiile celor două state românești, conștientă că unirea vine și din exterior, de la românii plecați peste hotare. Unirea este văzută ca cea mai sigură, rapidă și eficientă cale pentru ieșirea din criză a Republicii Moldova, iar România are obligația morală de a-și asuma Unirea ca obiectiv național.
În timpul dezbaterilor s-a subliniat că Reîntregirea va fi înfăptuită de societatea civilă și meritul va fi al oamenilor de rând, cei care au dăruit munca și energiile lor, iar instituțiile vor fi obligate să răspundă presiunii societății civile. Informarea populației cu privire la beneficiile unirii este imperativă, pas necesar către consolidarea solidarității organice de neam, indispensabilă pentru atingerea idealului Unirii, dar și pentru progresul României. Întrucât Republica Moldova și România se confruntă cu probleme similare, este nevoie de o atenție sporită a politicilor sociale legate de familie și de categoriile de risc precum copiii rămași acasă, cu părinții plecați la muncă în străinătate. Unirea trebuie realizată prin soluții și proiecte concrete: de exemplu o singură instituție, formată din specialiști de pe ambele maluri de Prut, responsabilă pe politici sociale. Alte propuneri s-au referit la pătrunderea mass-mediei românești în Republica Moldova și viceversa, dar și la crearea unor posturi de televiziune de limbă rusă proromânești, iar la nivel internațional - lobby către instituțiile din țările-gazdă în vederea difuzării mesajului unionist.
Tinerii care au studiat peste hotare au lansat ideea creării unor grupuri de lucru cu românii de pe ambele maluri de Prut, în vederea elaborării unui set de analize sectoriale, pentru îndeplinirea procesului de unificare a Republicii Moldova cu România, prin integrarea economică, culturală, socială și spirituală.
În concluzie, sincronizarea celor două state românești a devenit imperativă la toate nivelele, de la infrastructură până la politicile sociale, mass-media și sistemul de învățământ. Diaspora unionistă a demonstrat că are un rol major - cel de catalizator al evenimentelor din țară și de promotoare a mesajului unionist în întreaga lume -, reprezentanții ei fiind adevărați ambasadori ai Unirii. Reîntregirea pleacă de la fiecare dintre noi: este nevoie de unire și solidaritate atât orizontală - în sânul societății civile, cât și verticală - între instituții și între acestea și populația celor două state românești. Doar în acest fel putem spera să ne reîntoarcem într-o Țară reîntregită și prosperă.
Declarația celui de-al doilea Congres al Diasporei unioniste:
1. De la primul Congres al Diasporei Unioniste, unioniștii au desfășurat numeroase evenimente care au apropiat ireversibil momentul Reunificării. Totodată, remarcăm faptul că demersurile prounioniste adresate autorităților de la București și Chișinău au fost ignorate.
2. Cerem să se prevadă expres în Constituția României Reîntregirea țării. 
3. Cerem Parlamentului României să adopte imediat legislația cu privire la recunoașterea cetățeniei române în termen de 30 de zile pentru cei care și-au pierdut-o în consecința pactului Ribbentrop-Molotov și pentru descendenții acestora.
4. Cerem clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului să-și asume drept obiectiv primordial Reîntregirea națională. 
5. Cerem crearea unui Minister al Reîntregirii la București și Chișinău care să pregătească procesul Reunificării. 
6. Cerem guvernelor României și Republicii Moldova să faciliteze pătrunderea mass-mediei românești în Republica Moldova și viceversa, și să restituie frecvența teritorială națională a postului TVR în Republica Moldova.
UNIREA FACE PUTEREA!
Chișinău, 26 martie 2016
A.I și M.C
Articol apărut în ziarul Timpul







luni, 4 aprilie 2016

Vineri 25 martie şi sâmbătă 26 martie 2016 a avut loc la Chișinău al doilea Congres al Diasporei Unioniste, organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012. Primul Congres s-a desfășurat anul trecut, în perioada 3-5 Aprilie, la Palatul Parlamentului din București. Peste 100 de români de pe ambele maluri ale Prutului, dar care se află în prezent în străinătate, s-au reunit pentru prima dată la Chișinău.
Lucrările congresului au fost găzduite de Academia de Științe a Moldovei și Academia de Teatru, Muzică și Arte Plastice, chiar în sala în care Sfatul Țării a votat în 1918 Unirea Basarabiei cu România. În aceste două zile s-au discutat strategii de implicare masivă a diasporei la contribuția reunificării precum și aspecte pragmatice a acesteia. Unirea va fi realizată de toți românii atât din interior cât și din diaspora. Sesiunea plenară s-a deschis cu binecuvântarea Preasfințitului Antonie de la Mitropolia Basarabiei după care au fost transmise mesaje de susținere și solidaritate din partea invitaților de pe ambele maluri.
Fiecare asociație participantă a beneficiat de timp pentru prezentarea organizației de către reprezentanții acesteia și a unui plan de acțiuni pentru viitor. Din Italia a participat cea mai numeroasă delegație:
Acțiunea 2012 Italia reprezentată de Alina Ieremciuc, Ansamblul Arțăraș din Roma în persoana coordonatoarei Lidia Bolfosu, Asociația Dacia din Roma, ADRI - As. Femeilor românce din Italia, Alianța românilor din Italia, Asociația Maluri de Prut precum și alți reprezentanți ai comunității românești originare din Basarabia și România.
Ștefan Maimescu, președintele asociației Maluri de Prut și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, numărându-se printre semnatarii Declarației de Independență ne-a reamintit de importanța acestui act care este mai presus decât însăși Constituția. Declarația de Independența conține nucleul de prevederi care ar fi folosit drept bază pentru reunificare dar acestea nu au fost puse în practică.
Silvia Dumitrache, președintele ADRI a ținut să menționeze că "R. Moldova și România se confruntă cu probleme similare, este nevoie de o atenție sporită politicilor sociale legate de familie și de categoriile de risc precum copiii rămași acasă cu părinții/mamele plecate la muncă în străinătate. Unirea trebuie realizată prin soluții și proiecte concrete". Pavel Croitoru, membru fondator al Alianței românilor din Italia, a afirmat că Unirea va fi înfăptuită de societatea civilă iar meritul va fi al oamenilor de rând, cei care au dăruit munca și energiile lor. Din partea Asociației Dacia a luat cuvântul Tatiana Ciobanu care a dorit să aducă celor prezenți mesajul celebrului Vasile Goldiș despre necesitatea unei solidarități organice de neam, indispensabilă pentru atingerea idealului Unirii, dar și pentru progresul României. De asemenea dumneaei a înmânat Academiei de Arte, prin persoana pro-rectorului Ion Butucea, un exemplar al Actului Unirii din 1918, care de acum înainte își va avea locul ce i se cuvine în sala Sfatului Țării unde în 1918 s-a votat Unirea Basarabiei cu Țara.
O contribuție deosebită a fost adusă de familia Grosu-Vremeș din Roma care a oferit un prânz de zile mari pentru toți participanții.
Dezideratele participanților au fost rezumate în Declarația finală, votată de toți participanții:

DECLARAȚIE
1. De la primul Congres al Diasporei Unioniste, unioniștii au desfășurat numeroase evenimente care au apropiat ireversibil momentul Reunificării. Totodată, remarcăm faptul că demersurile pro-unioniste adresate autorităților de la București și Chișinău au fost ignorate.
2. Cerem să se prevadă expres în Constituția României Reîntregirea țării.
3. Cerem Parlamentului României să adopte imediat legislația cu privire la recunoașterea cetățeniei române în termen de 30 de zile pentru cei ce și-au pierdut-o în consecința pactului Ribbentrop-Molotov, și pentru  descendenții acestora.
4. Cerem clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului să-și asume drept obiectiv primordial Reîntregirea națională.
5. Cerem crearea unui Minister al Reîntregirii la București și Chișinău care să pregătească procesul Reunificării.
6. Cerem guvernelor României și Republicii Moldova să faciliteze pătrunderea mass-mediei românești în Republica Moldova și viceversa, și să restituie frecvența teritorială națională a postului TVR în Republica Moldova.

 UNIREA FACE PUTEREA.”

După cele două zile de lucrări ale Congresului cu schimb de ideii și propuneri pe viitor, Duminica 27 Martie participanții s-au alăturat celor 1700 de delegați ai adunării constituante a Sfatului Țării 2 de la Palatul Național. Printre reprezentanții diasporei în Sfatul Țării a fost numită și coordonatoarea As. Dacia, Tatiana Ciobanu.
În a doua parte a zilei de Duminică a urmat Marșul Unirii care a dunat zeci de mii de participanți. Marșul a pornit din scuarul Teatrului de Operă și Balet din Chișinău și a defilat până în fața Gării Feroviare înregistrându-se drept cea mai de amploare manifestației unionistă din ultimii ani din Republica Moldova.




Asociația Dacia
articol preluat de emigrantul.it