marți, 25 martie 2014


La 23 martie 2014 Ansamblul “Arțăraș” a participat pentru a treia oară consecutiv la Festivalul Internațional Folcloric de la Maratonul Romei, organizat de către Asociația “Chiarantana”, Președinte Chiara Bettinali. Evenimentul a avut loc la Circo Massimo, într-o zi ploioasă cu o scenă la aer liber, puțin public și risc sporit de lunecare și cădere, cum s-a și întamplat cu unii din artiștii celor 17 formații prezente la Festival cu dansuri populare de pe mapamond: Italia, Grecia, Argentina, India, Mexic ș.a.. Ansamblul “Arțăraș” a încheiat Festivalul, dându-i o notă de energie pozitivă și plină de viață, pe care au inspirat-o atât tinerii noștri cât și membrii fondatori ai Ansamblului în frunte cu Directorul artistic doamna Lidia Bolfosu și domnul Vitalie Sîrbu, Directorul de orchestră. Ploaia nu a facut decât să ne aducă aminte ca Folclorul este ca o ploaie care stropește rădăcinile noastre constituite din strămoșii neamului care au creat un tezaur fără de seamăn prin bogația și diversitatea sa, tezaur pe care noi sântem datori să-l valorificăm și să-l transmitem copiilor noștri. Într-o lume în criză este important să constatăm că ar trebui să reacționăm așa cum au făcut-o strămoșii nostri, care au avut genialitatea de a crea din crâmpee de istorie de invaziuni, sărăcie și durere un patrimoniu cu care se mândresc urmașii lor peste secole. Am fi putut obiecta organizatorilor lipsa unei scene adecvate timpului ploios, lipsa unei eventuale asigurări în caz de incidente în timpul spectacolului și alte mici cusururi, dar se știe că cine are posibilități nu are curiozitatea și pasiunea față de folclor, iar cine este cu adevărat îndrăgostit de folclor nu este un mare organizator de shouri, dat fiind că însăși spiritul popular e ceva spontan, care nu poate fi programat și ghidat minuțios. A fost o experiență nouă pentru noi toți pe care am înfruntat-o cu curaj și sârguință, susținuți de colegele noastre Tatiana Chiriță și Stela Bălan, care nu pierd nici o ocazie de a ne fi alături. Nu ne rămâne decât să le mulțumim organizatorilor și colegilor noștri pentru această zi petrecută împreună care cu siguranță ne va rămâne în memorie. 


O rafală de ploaie torențială s-a pornit îndată după fotografia tradițională de grup, lăsându-ne cu un simțământ de recunoștință infinită că acest torent nu ne-a prins pe scenă și același simțământ de recunoștință pentru ocazia de a concerta la Circus Maximus, care rămâne până în ziua de azi, cea mai vastă incintă sportivă pe care a avut-o lumea vreodată. Valea înierbată, unde altădată se afla Circus Maximus, este folosită azi pentru mari evenimente: concerte (până la 200.000 de spectatori), adunare a suporterilor echipei de fotbal a Italiei, după victoria în Cupa Mondială la Fotbal, în 2006 (1 milion de spectatori), proiecții de cinema pe ecran uriaș, în aer liber, ș.a.m.d. Este cazul să cităm un fragment din istoria acestui loc legendar.

Se crede că primele jocuri romane (Ludi Romani) au fost găzduite de Tarquinus Priscus al V-lea rege al Romei din cei 7 regi. Izvoarele ne spun că ultimul rege al Romei, Tarquinus Superbus a ordonat construcția băncilor în circ. Având în vedere dorința cetățenilor romani de distracții și spectacole Iulius Caesar a extins circul în lățindu-l cu aproximativ 30 m, putând primi acum 270.000 de oameni (poate chiar mai mulți, unii dintre ei stând pe dealurile din apropiere). De-a lungul întregului secol. I Circus Maximus este în lucrări de modernizare, dar și de reparații, ca urmare a distrugerilor provocate de mai multe incendii. Pe la anul 10 d.Hr., împăratul Augustus a pus să se ridice primul obelisc pe hipodrom. Acest obelisc al lui Ramses al II/lea din Heliopolis Egipt se află reamplasat, în prezent, în Piazza del Popolo. Pe la mijlocul secolului I d.Hr., împăratul Claudius a fost primul care a pus să se construiască tribune de piatră. Nero a protejat spectatorii, punând să se monteze o bară rotundă și continuă de lemn, acoperită cu fildeș. În anul 64, marele incendiu din Roma s-a declanșat în micile prăvălii palatine ținând de Circ. A făcut ravagii în întreg circul, iar tribunele au fost reconstruite în întregime din piatră și din marmură. În anul 81 d.Hr., Senatul a decis construirea unui arc de triumf triplu, în onoarea împăratului Titus. Mai târziu, Domițian a conectat noul său palat de pe colina Palatină cu Circul ca să poată vedea mai bine spectacolele.

Împăratul Traian a adăugat mai târziu încă 5.000 de locuri și a extins spațiul de vizionare a împăratului. În 140 d.Hr. partea superioară a circului s-a prăbușit, ceea ce a dus la moartea a 1.112 oameni. In 549, a avut loc ultima cursă, organizată de către Totila, după care Circus Maximus a fost abandonat și a căzut în ruină. În cursul Evului Mediu, pietrele și marmura tribunelor au fost, în mod progresiv, refolosite la construirea diferitelor biserici și palate. După Renaștere n-a mai rămas mai nimic din marea construcție. Din edificiu, n-au mai rămas, astăzi, decât elemente de zidărie (o mică parte din tribunele din colțul de sud-est al circului) și o largă întindere care marchează întregul amplasament al monumentului. Săpăturile arheologice sunt în curs, în partea de sud, în scopul degajării vestigiilor tribunelor descoperite recent. Maratonul Romei s-a petrecut în pofida condițiilor meteorologice adunând un număr de 100000 de înscriși și 14608 persoane care au parcurs întreaga distanță, cu 37% mai mult decât în anul trecut. Străzile orașului răsunau de aplauze și îndemne. Sportivii veniți din toate colțurile globului încercau să depășească propriile limite de viteză, depășind parcă în acest mod crizele cotidiene. Domina o atmosferă în care cădeau barierile de concurență, invidie și egoism o atmosferă apropiată spiritului popular, în care succesul personal aparține întregii comunități, iar ceea ce contează e dăruirea și condiviziunea armonioasă.

joi, 20 martie 2014



Cu prilejul aniversării a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Accademia di Romania în Roma în colaborare cu Asociatia Dacia, vă invită la prezentarea cărtii „Basarabie! Libertatea si progresul vin de peste Prut”, autor Sergiu Ion Chirca.
Sergiu Ioan Chirica, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Romůne, Chisinău, Republica Moldova.

Vor lua cuvântul:
Prof. Mihai Bărbulescu (Director - Accademia di Romania in Roma)
George Lupascu (poet)
Moderator - Tatiana Ciobanu (Asociatia Dacia)





Zilele acestea am urmărit articolul dedicat “marii reușite” a spectacolului din 9 martie 2014 organizat de către A.N.I.M.I. cu susținerea Partidului Democrat din Republica Moldovă. Să nu ne lăsăm copleșiți de ideea “unicului partid susținător al Diasporei”, idee lansată de către Olga Coptu. Nu am găsit o explicație faptului că Gazeta Basarabiei nu a mediatizat concertul de la Bologna care i-a avut ca protagoniști pe Nicolae Botgros și Ion Paladi, cu atât mai mult că acești mari artiști poartă Dorul Basarabiei prin lumea largă. Am mai putea remarca și aportul domnului Iurie Leancă la liberalizarea regimului de vize, dar mai ales sprijinul substanțial din partea României acordat R. Moldova în procesul  apropierii de UE. Aspect care a lipsit și din discursul autorităților prezente la concert, cum a lipsit un simplu salut adresat publicului românesc, nevoit să asculte ploaia de elogii adresate alternativ lui Marian Lupu și moldovencelor. Ne-au șocat și felicitările de pe fluturași scrise în limba rusă: e cumva limba rusă limbă de stat și noi nu suntem la curent? Care să fie publicul țintă al acestei publicități cu iz de campanie electorală? Nici un cuvânt despre românii din țară care au venit cu drag să-și vadă frații de peste Prut atât de numeroși încât sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Trist e că din cauza unei proaste organizări în urma îmbulzelii o persoană a fost accidentată, suferind o fractură vertebrală. Mulți au plecat de la spectacol cu un gust amar. Inspiratul poet si cântăreț George Lupașcu, a avut... neinspirata idee de a-i propune președintei Asociației Naționale a Moldovenilor din Italia, Marina Negara, să interpreteze câteva piese dedicate doamnelor, însă accesul la scena nu i-a fost îngăduit. Motivul evocat a fost acesta: “Noi suntem moldoveni, nu români!”, uitând de miile de moldoveni cu dublă cetățenie printre care și mulți dintre politicienii partidului pe care îl promovează cu atâta ardoare, inclusiv președintele PD Vlad Plahotniuc, urmărit penal pentru identitate falsă în actele românești.
Absurditatea situației era cu atât mai accentuată cu cât același public a asistat cu o săptămână în urmă în aceeași sală la evenimentul organizat de către Asociația Românilor din Italia care a inaugurat Mărțișorul cu Ansamblul "Arțăraș" constituit din români de pe ambele maluri ale blestematului râu și purtând mesajul unității de neam și țară. De altfel, parcursul Asociației Dacia este bazat pe crearea acestor spații ale Unirii. Ar fi constructiv ca la cea de a IV-a editie a Zilei Unirii Basarabiei cu Țara asociațiile înrăite în moldovenismul lor agresiv să-și trimită reprezentanții pentru a participa la un dialog civilizat astfel încât pe viitor să fie evitate situațiile penibile.

sâmbătă, 15 martie 2014

Destul de departe pentru români – şi, mai ales, poate, pentru cei care caută mai mult către Dumnezeu decât spre lume – sunt treburile „Parlamentului European”. Îndeobşte românul ortodox dispreţuieşte politica, văzând-o ca pe ceva ce-l scoate din atracţia lui către veşnicie, iar când mai este vorba şi de politica făcută de alţii, devine cu atât mai refractar. Şi totuşi, realitatea ne demonstrează că politica făcută departe, la Bruxelles, ne afectează astăzi viaţa mai mult decât au făcut-o hotărârile luate de sultanii de la Istanbul şi de bolşevicii de la Moscova. Acolo se normează viaţa economică a ţării, dar şi ce vor învăţa copiii noştri la şcoală. De acolo vin directivele privind modul în care să ne creştem copiii, dar şi modul în care trebuie să arate familia din perspectiva ambiguizării genurilor şi a promovării agresive a homosexualităţii.. Aşa că, vrem–nu vrem, este important să avem şi noi un cuvânt de spus în ceea ce priveşte soarta care ni se hotărăşte acolo sus.
Până acum însă, majoritatea reprezentanţilor României nu au făcut cinste poporului nostru, nu au reprezentat în nici un fel cultura, credinţa şi interesele neamului românesc. Românii, chiar şi astăzi, după 45 de ani de propagandă comunistă şi 23 de ani de propagandă consumistă, dau lumii printre cei mai mulţi inventatori şi profesionişti de cea mai bună calitate, în domenii diverse.
Politica este implicarea cetățeanului în treburile cetăţii. O datorie nobilă. Politicianismul este implicarea cetăţeanului în jefuirea cetăţii și a locuitorilor ei”, spunea Părintele Gheorghe Calciu. Peste câteva luni se vor organiza din nou în ţara noastră alegeri pentru deputaţii Parlamentului European. Şi, deoarece avem şi noi dreptul să alegem, ca orice cetăţean român şi european, va trebui să optăm pentru un om care să ne reprezinte – aceasta şi ca să nu mai ne plângem că cei care conduc nu ne reprezintă. Întrebarea alegătorului român din epoca modernă, „Eu cu cine votez?”, este îndreptăţită atâta timp cât românilor nu li s-a dat, de mulţi ani, o alternativă.
Ei bine, iată că în cele din urmă s-a aflat şi-un român (nu spunem că este singurul!) care îşi asumă prezenţa în această lume politică extrem de tulbure şi de alunecoasă. Este vorba de regizorul şi publicistul Iulian Capsali, președintele „Alianței pentru Demnitate Naţională”, care, fără nici o susţinere, fără bani sau apartenenţă la vreun partid, şi-a anunţat intenţia de a candida ca independent la alegerile europarlamentare din luna mai, cu credinţa că familia, Ortodoxia şi neamul sunt „cei trei piloni de la care trebuie să pornim pentru a ne reface sufletele şi care definesc, în fond, fiinţa acestui neam”.
Ce şansă are acest tată a nouă copii, împreună cu care trăieşte într-un obişnuit apartament de bloc, de numai trei camere? Desigur, nici o altă şansă decât aceea pe care i-o vom oferi noi. Aceasta fiindcă, în primul rând, pentru participarea sa la alegeri ca independent are nevoie să strângă 100.000 de adeziuni. Aşadar, cine doreşte să ajute ca România să aibă în Parlamentul European pe cineva care reprezintă familia şi viaţa creştină, poate să contribuie semnând sau chiar strângând semnături pentru Iulian Capsali – un om pentru a cărei onestitate sufletească şi morală, dar şi valoare culturală, putem să fim garanţi. Cei care vor să sprijine campania de strângere a semnăturilor, ca să poată fi prezent pe listele de la alegerile europarlamentare, sunt rugaţi să-l contacteze la adresa de e-mail iuliancapsali.euroalegeri@gmail.com.

Tabelul pentru colectarea semnăturilor de susţinere se poate descărca de aici:

http://adn-romania.org/?p=564

Sursa: Familia Ortodoxă

miercuri, 12 martie 2014



La Roma, un 8 martie cu iz politic și cu mărțișoare partinice . Asociațiile moldoveniste s-au întrecut pe ele însele în a aduce elogii partidului ”unic, unitar și indivizibil”. Un spectacol dedicat Zilei femeii n-ar trebui umbrit de agitaț...ia electorală susținută de niște spirite... agitate. Atunci cînd cultura e la cheremul politicului, publicul nu e decît o masă de manevră. Am rezistat cu stoicism, dar încaltea mi-am spus oful cîtorva dintre protagoniștii care s-au perindat pe scenă. Spre stupoarea mea, unii dintre ei nici n-au știut cine a stat îndărătul acestui spectacol. Am fugit de mizeria de acasă pentru a fi urmărită de aceeași mizerie aici... Vorba cîntecului popular: ”De urît eu fug în lume/Și urîtul după mine.”

Tatiana Chiriță

)

miercuri, 5 martie 2014


La 2 martie 2014 Asociatia Romanilor din Italia, a organizat evenimentul dedicat Martisorului “Impreuna pentru a ne cunoaste mai bine la Sarbatoarea Martisorului”.

In acest an au fost invitati artistii Adrian Enache, Matilda Pascal Cojocarita, Horatiu Cigu, Stefan Cigu, Evandro Rossetti, Mariana Pachis, grupul folcloric “Dor Calator” si Ansamblul Folcloric de Cantec si Dans “Artaras”. Evenimentul a fost prezentat de Lavinia Sandru, realizatoare RealitateaTV, si Eugen Terteleac, presedintele Asociatiei Romanilor din Italia. 

Secretarul al II al Ambasadei României Laviniu Enii a venit cu un mesaj de felicitare în fața publicului român din partea Ambasadei României
Asociația “Dacia”, fiind infrățita cu Asociatia Românilor din Italia a fost printre coorganizatorii evenimentului. Membrii Asociatiei “Dacia” Tatiana Chirita si Alina Ieremciuc au prezentat o mica expoziție de cărti dedicate Basarabiei.

Ansamblul “Artaras”, Director artistic Lidia Bolfosu, Director de orchestră Vitalie Sirbu a prezentat o suită “Bătrânească”, fiind chiar cei care au inaugurat Editia a VII a Martisorului, purtând un mesaj al Unirii, ansamblul fiind alcătuit din români din Basarabia, Piatra Neamt, Cluj Napoca, Fagaras s.a.

Sarbatoarea s-a petrecut intr-o asmosfera de bunavoie si veselie




marți, 4 martie 2014

Un călduros " La Mulți Ani!" cu ocazia zilei de naștere pentru Alina Ieremciuc, reprezentanta Platformei 2012 din partea Asociației "Dacia" și al Ansamblului "Arțăraș". Suntem fericiți de a o avea alături de noi pe această tânără deosebită în pieptul cărea bate o inimă de român plină de simțire patriotică profundă, de conștiința proprie responsabilități față de evoluția neamului și de iubire față de semeni. Îi dorim Alinei realizări cât mai frumoase, succese mari în toate activitățile sale și împlinirea tuturor viselor. Te iubim, Alina și sperăm împreună cu tine să trăim reîntregirea Țării.
Să plouă încet deasupra ta/ Cu picături de fericire/Să fie visul tău un zbor de împlinire.../Povara vieții să-ți fie car cu sănătate.../Să-ți fie sufletul scăldat în stropi de bunătate../Să ai oricând în drumul tău un soare zâmbitor/Să ai alături chipuri dragi și-un înger păzitor!





duminică, 2 martie 2014

Cu ocazia sărbătorii Mărțișorului, Ansamblul Arțăraș a fost invitat pe data de 2 martie la evenimentul ”Insieme per conoscerci meglio alla festa del Marzolino 2014” organizat de ARI (Asociația Românilor din Italia), în colaborare cu Asociația Dacia, și care va avea loc la Teatrul Tendastrisce din Roma, în Via Giorgio Perlasca 69. Intrarea este liberă.


sâmbătă, 1 martie 2014

Cu ocazia sărbătorii mărțișorului aducem un omagiu primăverii printr-o poezie scrisă în patru mâini de doamnele Tatiana Ciobanu și Gabriela Lavinia Ninoiu, respectiv din Basarabia și Oltenia.

La mulți ani de 1 Martie tuturor celor ce simt românește!






Cu fire dalbe, draga mea, culese de la lăcrimioare,
Îţi ţes un zâmbet pe obraz şi-ţi las şi-o lacrimă cu soare,
Cu dor : de Doina şi Ion, de-a lui Vieru limpezime,
Cu al lor zbor spre viitor de mierlă ascunsă în miez de pâine.
Cu candid fir de dor curat ce nu s-a rupt nicicând pe lume
Între acei ce n-au uitat de grai, de Patrie, de nume
Îţi tes un vers în rime lungi, ca aşteptarea ce m-apasă,
Un vers cu vis de-un pod de flori şi Basarabia mireasă…
Tatiana Ciobanu
Cu fire roșii țes, ca sângele ce-a curs
de-a lungul veacurilor noastre, oh, Domniță…
și-ți țes un pod pe Prut
în vecii vecilor de neclintit să fie,
căci moșii și strămoșii noștri
uniți în suflet, în limbă și-n pământ ne vor.
Pe tronul din Carpați Domniile țin sfat,
ca-n pletele de aur grâu să-ți împletesc
și Dunărea la brâu să-ți pun,
căci așteptarea ce cu dor m-apasă
e visul de-a te cununa mireasă.

Gabriela Lavinia Ninoiu