marți, 29 octombrie 2013

 Va invitam sa comemorati impreuna cu noi aniversarea a 21 de ani de la trecerea in nemurire a sotilor Ion si Doina Aldea Teodorovici. 

Anul acesta, la 29-30 octombrie, se vor împlini 21 ani de la moartea celor doi cântăreţi care au militat pentru unirea Basarabiei cu România. Imediat după revoluţia din decembrie 1989, cei doi soţi au început activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii române în Basarabia. Dacă astăzi se învaţă în Limba română şi dacă alfabetul latin a fost reintrodus în Basarabia este şi meritul lor. Soţii Teodorovici au cântat după 1989 despre Eminescu. Trecerea lor in vesnicie a fost receptata de ambele maluri ale Prutului ca o durere greu de suportat, iar golul produs de disparitia lor nici lacrimile varsate nu-l pot suplini. Amintirea lor s-a pastrat vie, dovada ca o parte dintre cantecele lor sunt in continuare ascultate si reascultate de catre publicul romanesc. Ion Teodorovici s-a casatorit in anul 1981 cu Doina, formand si un duet cu mare succes la public. Doina si Ion Aldea Teodorovici sunt primii care, dupa evenimentele din decembrie 1989, au cantat despre Eminescu si despre limba romana cu un patos greu de aflat la altii. Ion Aldea Teodorovici s-a nascut in 1954, in orasul Leova, din Basarabia, iar Doina Marin, dupa casatorie purtand numele Aldea Teodorovici, s-a nascut la 15 noiembrie 1958, la Chisinau, capitala Basarabiei. Asa dupa cum a aratat si Grigore Vieru, Doina si Ion Aldea Teodorovici primeau telefoane de amenintare. Probabil, accidentul petrecut in 1992 are si alte cauze, inca neoficiale. 





sâmbătă, 26 octombrie 2013

Aşa cum era de aşteptat, prima întrunire de peste hotare  a diasporei basarabeane s-a dovedit a fi un succes atât din punct de vedere al organizaţiei cât şi pentru viziunea comună la care s-a ajuns la finalul lucrărilor. Evenimentul, organizat în întregime de membrii diasporei în perioada 18-20 octombrie, s-a desfăşurat în Florenţa, unde a avut loc conferinţa asociaţiilor Consiliului Coordonator al Diasporei (CCD) cu participanţi veniţi din Canada, Franţa, Suedia, Germania şi bineînţeles din Italia. Nu au putut lipsi reprezentanţii Guvernului de la Chişinău care, prin persoanele dl-lui Victor Lutenco, Şeful Biroului pentru relaţii cu diaspora (BRD) şi dl-lui Mihai Căpăţînă, Secretar General MAEIE, au participat activ la dezbaterile privind exigenţele diasporei şi ponderea ei în procesul decizional din Republica Moldovă în condițiile în care 40% din populația activă se află peste hotare.

Agenda de lucru în prima parte a conferinţei a constat în expunerea raportelor grupurilor de lucru constituite în cadrul CCD referitoare respectiv la Justiţiei şi Drepturile omului, Cultură şi educaţie, Economie, Reintegrarea Migranţilor întorşi în Moldova şi Probleme sociale. Astfel liderii respectivelor formaţiuni şi-au prezentat activităţile şi au înaintat o listă de propuneri concrete privind îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor moldoveni din străinătate.

Raportul Grupului Cultură și Educație a fost prezentat de coordinatoarea Asociației „Dacia”, dna Tatiana Ciobanu care, amintind de importanța orașului Florența pentru geneza limbii italiene încât locul natal a marelui poet Dante Alighieri, a profitat de ocazie pentru a readuce în atenție rușinea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova care continuă să păstreaze sintagma comunistă de „limbă moldovenească”. Basarabia, pe lângă eforturile pe care ar trebui să le depună Guvernul și fiecare român basarabean pentru a redobândi recunoașterea originilor europene, astăzi marginalizată la granițele civilizației europene, ar trebui să primească și scuzele de rigoare din partea marilor Europei pentru perpetuarea consecințelor pactului Molotov - Ribentrop, a mai adăugat dna Ciobanu.

La întrunire au fost prezenţi şi coordonatorii proiectului „Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova” finanţat de Comisia europeană care prin vocea drei Cristina Cozma a anunţat lansarea la sfârşitul lunii noiembrie 2013 a târgului on-line a locurilor de muncă pentru cetăţenii moldoveni de peste hotare şi crearea în scurt timp a unei platforme virtuale dedicate în întregime diasporei cu informaţii atât pentru emigranţi cât şi pentru cei care vor să se reîntoarcă acasă. Proiectul este unul inovativ propunându-şi în acelaşi timp să adune laolaltă toate asociaţiile într-o bază de date oferindu-le oportunitatea de a se confrunta şi coopera pe modelul unei rețele de socializare.

O noutate inedită a fost prezentarea „Galei Studenţilor Originari din Republica Moldova”, un proiect născut în stânsă legătură cu Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), care se vrea a fi o organizaţie în cadrul căreia studenţii basarabeni să-şi ofere sprijinul reciproc în ce priveşte oportunităţile de studii în străinătate cât şi pentru posibilităţile de angajare pentru cei care doresc să se reîntoarcă acasă, colaborând totodată cu autorităţile centrale de la Chişinău.

A urmat o parte dedicată dezbaterilor între asociaţiile prezente, fiecare dintre ele prezentând situaţia din ţara gazdă şi problemele cu care au fost nevoite să se confrunte. S-a pus accentul pe necesitatea implementării unor seminare de formaţie în vederea atragerilor de fonduri europene pentru activităţile de integrare a basarabenilor în ţările gazdă şi pentru evenimentele culturale, posibilități acestea de prea de multe ori ignorate de bună parte din membrii diasporei. De asemenea s-a adus în atenție lipsurile în materie de justiție și corupția din țară, principalele obstacole pentru moldovenii care doresc să se reîntoarcă și să investească în Rep. Moldova, indemnând totodată reprezentanții politici să facă demersuri pentru remedierea acestor neajunsuri.

Lucrările CCD-ului s-au încheiat cu adoptarea unei rezoluţii care a fost subsemnată de peste 50 de asociaţii din 12 ţări fiind înaintată autorităţilor de la Chişinău şi Ambasadei României de la Roma. 

În ansamblu întâlnirea a fost una fructuasă demonstrând capacitățile diasporei de a se autogestiona și totodată de a putea decide în totală autonomie fără nicio interferență din partea vreunui partid sau instituție politică. Probabil ar fi fost un succes mai deplin implicarea activă a reprezentanților românilor de pretutindeni în condițiile în care Statul român dispune deja de instituții culturale în străinătate, cursuri de limbă, cultură și civilizație română și de alte structuri sau facilități datorită statusului de țară membră a Uniunii europene. Rezoluția finală din nefericire este lipsită de orice riferiment față de o posibilă colaborare cu autoritățile române în gestionarea comună a diasporei sau de un indemn către clasa politică de la Chișinău să procedeze în acest sens, lucru care ar ajuta sute de mii de români basarabeni din străinătate să beneficieze de mijloace deja existente fără ulteriore presiuni pe bugetul de stat.

As. Dacia





Rezoluția finală adoptată de CCD:



Duminică 20 octombrie 2013 români de pe ambele maluri ale Prutului s-au adunat la Roma, lângă Columna lui Traian, pentru a-şi exprima solidaritatea cu mesajul transmis de unioniştii care au participat la Marşul pentru Basarabia din Bucureşti: transformarea unirii cu Republica Moldova într-o prioritate naţională.

"Acelaşi Neam, aceeaşi Ţară, cum am fost odinioară!" a fost sloganul manifestanţilor de la Roma; locaţia evenimentului nu a fost aleasă în mod întâmplător: istoria scrisă pe columnă ne reaminteşte că deja acum 1900 de ani Basarabia era parte integrantă a Daciei.

Tot în capitala Italiei, în cadrul campaniei Aducem Basarabia acasă, demarată de Platforma Civică ACŢIUNEA 2012, 1426 de cetăţeni români au semnat pentru o lege ce vizează dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state româneşti, precum şi aspecte referitoare la raportul cetăţenilor Republicii Moldova în relaţia cu România.

Aceasă campanie s-a desfăşurat cu binecuvântarea Preafericitului Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române în Italia, căruia i se mulţumeşte pe această cale, şi s-a bucurat de colaborarea asociaţiilor din diaspora, printre care amintim asociaţia Dacia şi Pro Patria din Roma.

Românii din diaspora se arată în marea lor majoritatea favorabili unirii celor două state româneşti, cum ne declară voluntarii care au participat la colectarea semnăturilor.

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 desfăşoară manifestări publice de informare şi sensibilizare a întregii populaţii din România şi Republica Moldova cu obiectivul de a conştientiza necesitatea realizării unităţii naţionale.

Un material de Alina Ieremciuc, Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 Roma





marți, 15 octombrie 2013

Întâlnim deseori, atât în Italia cât și în Republica Moldovă, multe persoane nemulțumite, victemele unor ”nedreptăți”, premianți care nu și-au găsit locul apropriat pentru presupusele lor merite. ”Eu sunt un intelectual și am dreptul să vorbesc și să pretind, într-un fel sau altul, deoarece am fost premiat”, spun ei. Cum? Premiul, la universitate sau oriunde, îți dă drepturi? A fi bun și vrednic o dată te autorizează să ceri și să primești mereu? Dar e tocmai invers. Cine s-a dovedit bun o dată s-a calificat pentru o nouă sarcină, pentru o nouă responsabilitate, pentru o nouă datorie. Și atâta tot. Binențeles, e o morală aspră, aceasta a datoriei fără de capăt a celor buni și-a răsplătirii celor care n-au fost întodeauna buni. Dar aceasta-i morala creștină, tradițională, morala oricărei societăți sănătoase sufletește. Ne poate plăcea sau nu. Dar a fi bun înseamnă a înțelege cu adevărat că n-ai să fii niciodată îndeajuns de bun pentru ca să începi a primi în loc de-a continua să dai. Aceasta-i diferența dintre meritocrația lumii moderne, liberal-democratică, și ierarhia tradițională, care etimologic înseamnă ”guvernul sacrului”. Gradul de sacrum facere, de sacrificiu, indică poziționarea organică a fiecăruia. Alții ar putea obiecta. Faptul că nu au existat mereu în Republica Moldova, sau în Italia, niște criterii obiective care să valorizeze persoanele este posibil. Dar chiar și acolo unde astfel de criterii există au loc întâmplător nedreptăți. La Sorbona, în Franța, nu ajunge decât cel care-a luat, la sfârșitul studiilor sale universitare, mențiunea très honorable. Înseamnă aceasta că nu sunt lăsați deoparte mulți dintre cei buni? Deci nu sunt crieteriile obiective care hotărăsc de buna întocmire profesională și morală a societății. Există și alte criterii, lăuntrice conștiinței, în baza cărora, nu locul la care ai ajuns îți califică valoarea, ci tensiunea morală la care trăiești. Iar a fi premiant, de prea de multe ori, înseamnă o destindere morală și o vinovată ieșire din lupta cu sine.

Asociația Dacia




vineri, 4 octombrie 2013

Duminică 13 octombrie 2013, începând cu ora 14, la Academia Română din Roma, Asociația Părinților Români din Italia vă invită la spectacolul ”Cealaltă Românie”, organizat în colaborare cu Ambasada României în Italia și Academia Română. Printre invitații speciali se numără Ansamblul Arțăraș, tânărul talent Diego Raita și cântăreața Ionela Prodan.



Reevocăm cu această ocazie valorile familiei.

Familia e un lucru, agregatele juridice sunt altceva. Legitime, dar altceva.
Revendicăm sensul natural al familiei: Bărbat, Femeie, Copii.

Familia ca nucleu organic și încât comunitate, reprezintă la scară mică idea care într-o ordine mai mare este reprezentată de Stat. Familiile solide și sănătoase, întemeiate pe adevăratul și sacrul simnificat Tradițional care ele reprezintă, sunt evidentul reflex a unui Stat care funcționează și care servește ca ghid permițând poporului său să vadă în el fructele sacrificiilor cotidiane. As. Dacia









marți, 1 octombrie 2013


Materialul pe care l-am selectat conţine crâmpeie din nenumăratele acțiuni organizate de către comunitatea basarabenilor de la Roma (Asociația “Dacia”) în colaborare cu Accademia di Romania, asociaţiile româneşti de la Roma și cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bucureşti. Documentul se referă la perioada de activitate al Asociației, cu principalele evenimente, care cuprinde arcul de timp 2008- 2012.

Exprimăm cea mai sinceră recunoştinţă tuturor celor care dau vitalitate prezenţei noastre în societatea italiană şi cea de acasă. Ȋn special, directorului artistic al Ansamblului “Arţăraş”, Lidia Bolfosu, coordonatoarei ansamblului, Valentina Scafari, tuturor membrilor Ansamblului” Arţăraṣ”: Liuba Borş, Iulia Margine, Ileana Luduşan, Tamara Osadceaia, Vitalie Sârbu, Veronica Ciucium, Maria Cheptănaru Sârbu, Tudor Bodolico, Valentina Ţarălungă, Ala Cambarov, Ana Pleṣca, Eugenia Moraru, Marcela şi Lucia Ciobanu, Alina şi Costel Grămătic, actriţei Lucia Pintea, scriitoarelor Eugenia Bulat ṣi Valentina Corcodel, jurnaliştilor Raisa Ambros, Olga Coptu, Jana Reniţă, Victor Druţă,  traducătoarelor Olga Irimciuc, Claudia Lupaşcu, Liuba Marian, Veronica Bordian, redactorului-stilizator Tatiana Chiriță, meşterului popular Maria Ceban, pictorilor Victor Bivol şi Grigore Albin, cântăreţei Isabelle Haile, Ansamblului “Hora Moldovel”, director artistic Cornel Gorohovschi, Ansamblului “Noroc”, director artistic Sergiu Reniţă.


Promovarea culturii românești de către cetăţenii Republicii Moldova este un subiect amplu , care ar putea fi tratat din mai multe puncte de vedere. Ni s-a întâmplat la Roma, cu prilejul unei sărbători de Crăciun, să cântăm aceeaşi colindă cu românii de la o asociaţie din România: atunci am simţit un fel de stinghereală, vecină cu penibilul întrucît erau prezente două standuri şi două programe româneşti. 

N-ar fi o situație singulară pentru evenimentele de cultură și, de fiecare dată, mă pomenesc întrebîndu-mă: care este modalitatea justă pentru a duce un mesaj coerent al apartenenţei noastre culturale în Europa? Orice persoană dotată cu un elementar simț al logicii nu poate nega existenţa a două state româneşti în Europa. 

În cazul în care ne raportăm la Republica Moldova este firesc să apelăm la asemenea termini: economia moldovenească, politica moldovenească, sportul moldovenesc etc. Dar atunci când vorbim despre spiritualitate, cultură, literatură avem de a face cu noţiuni mai profunde, ce ţin de naţiune, de un parcurs istoric secular, de un patrimoniu cultural comun pe care oamenii de spirit ţin să-l apere, să-l transmită generaţiilor viitoare ca pe un foc sacru. În cazul nostru, al basarabenilor, al ” copiilor înfășați în sîrmă ghimpată” (vorba regretatului Grigore Vieru) , acest colț de Țară poate fi taxat drept "ultima redută a latinităţii". Situat la marginea "Insulei latine", pământul nostru a fost supus unei politici crude de dezrădăcinare, de neantizare spirituală, ale cărei efecte le resimţim şi în ziua de azi. Ȋn acelaşi timp, în mediul emigranţilor basarabeni din toată lumea are loc un fenomen extraordinar: o promovare extrem de activă a culturii românești ( românească prin excelență, chit că este promovată inclusiv de unii dintre cei mai acerbi moldovenişti) peste hotare: concerte, festivaluri, prezentări de carte. Spiritul nostru de autoconservare antrenat de secole de convieţuire în spaţii multicuturale continuă să prezinte aspecte de o vitalitate uimitoare. Este important ca această promovare să fie nu doar un mod de exteriorizare a stării de nostalgie după pământul natal, o năzuință de a stinge pe o clipa acel dor sfîșietor atât de caracteristic românului, adică moldoveanului, transilvăneanului, munteanului ş.a. m.d., ci mai ales o modalitate de a aduce aminte Europei că, în timp ce UE deschide hotarele între popoare cu limbi şi culturi diferite există un hotar în sânul aceleiași culturi - cea românească – şi în sînul aceluiași popor – cel românesc.

Oare cît amar de vreme trebuie să mai treacă pentru a conştientiza un adevăr bătător la ochi: acest hotar absurd este o rușine a istoriei europene și ultimul anacronism după hotarul dintre cele două Germanii, problemă tranșată cu peste două decenii în urmă... Din păcate, o bună parte din autorităţile de la Chişinău nu este preocupată de acest aspect al realităţii. Investiţiile europene nu au ajutat la relansarea economiei Republicii Moldova, iar fenomenul migrației continuă să capete proporții. Nu ne rămâne decît să sensibilizăm Europa, amintindu-i bătrânei doamne că Republica Moldova este o fostă provincie europeană, care ar fi trebuit să se reintegreze în spaţiul ei, vital și firesc, pentru a face parte dintr-un sistem riguros, viguros și avansat, în pofida crizei economice mondiale. Această criză nu ne-a găsit nepregătiţi, atunci cînd efectele ei încep să ne egaleze şansele de existenţă culturile care în Europa (repet cuvintele Prof. Caragiani) sînt considerate secundare asumă un rol major. Cum a rezistat poporul român invaziilor seculare, cum a reuşit să supravieţuiască lăsând un patrimoniu viu până la ora actuală? Tocmai grație transmiterii din generaţie în generaţie a valorilor inestimabile a acest popor astăzi poate să-şi prezinte cu mândrie Insula latină în toată lumea şi să împărtăşească și altora acest patrimoniu. 

Pare paradoxal, dar tocmai basarabenii, cei din marginea estică a Țării, sînt printre cei mai fervenți promotori ai culturii româneşti în lume, începînd din timpurile deportărilor staliniste. Asociația Dacia a pus umărul la nenumăratele acțiuni organizate de către comunitatea basarabenilor de la Roma  în colaborare cu Accademia di Romania, asociaţiile româneşti de la Roma și cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bucureşti. Ne-ar plăcea ca travaliul nostru să fie luat în consideraţie de către Guvernul Republicii Moldova, la rîndu-ne fiind conştienţi că această colaborare este imposibilă în oraṣele unde nu avem aceste înalte instituţii culturale. Considerăm însă că modelul nostru de conlucrare ar trebui sa fie aplicat la nivelul Ministerului Culturii din Republica Moldova şi la cel al Institutului Cultural Român, adică instituţiile culturale ale ambelor state româneşti ar trebui să colaboreze mai activ întru promovarea culturii româneşti peste hotare. E necesar ca Guvernul R. Moldova să conştientizeze că nu e suficient să condamni simbolistica totalitaristă: se cuvine să fie dezrădăcinate ideologiile create de către sistemul sovietic printre care şi moldovenismul primitiv ce a readus în Constituţie art.13 prin care se declară că limba de stat a R. Moldova este limba moldovenească, născocire stalinistă ce lezează demnitatea baștinașilor și, îndeosebi, a celor care au luptat pentru revenirea grafiei latine şi renaşterea naţională. Conştientizînd necesitatea de a revedea politicile aplicate în domeniul culturii, Guvernul Republicii Moldova ar fi evitat şi frustrările continue ale funcţionarilor diplomatici moldoveni care se îngrozesc de fiecare dată când participă la manifestaţiile legate de spiritualitatea românească. Constatăm, cu tristețe și dezamăgire, că politica promovată de către Guvernul Republicii Moldova pe alocuri este chiar mai conservatoare și mai retrogradă decât cea de care făcea uz guvernarea comunistă. În acest context voi aminti despre îngrădirea accesului presei libere de la Chişinău, care urma să participe, la sugestia noastră, la Seminarul din 19 iulie 2012 cu privire la politicile pentru emigraţie.

Țin să amintesc că activitatea Asociaţiei ”Dacia” a fost concepută în bază de voluntariat cultural de către un colectiv care nu și-a precupețit eforturile preț de ani de zile, asociaţia fiind creată în 2004. Acest parcurs este obolul nostru la crearea unei imagini favorabile Republicii Moldova peste hotare şi o modalitate de a reintegra realitatea noastră în spaţiul european.

Tatiana Ciobanu, coordinator al Asociației „Dacia”